de
Lily
» Dum Aug 01, 2021 4:52 pm
Paco_ste » Dum Aug 01, 2021 7:05 am scrie:Lily » Dum Aug 01, 2021 1:00 am scrie:Nu, nu poți comanda cuiva să fie creștin, este absurd, este vorbe de CREDINȚĂ, iar credința nu se poate comanda. In videoclipul pus de Dream Catcher cățelul spune că e ateu, iar familia este oripilată. Mama spune că a fi ateu este cel mai rău lucru posibil, băiatul spune că Brian (câțelul ateu) nu va mai primi cadouri de Crăciun. Brian incearcă să explice, dar tatăl il oprește și spune "Taci bestie! Am domeniu asupra ta și iți ordon să crezi in dumnezeu!" De aici afirmația mea. Practic toată sceneta e o glumă.
Nu sunt deloc de acord cu ideea de dumnezeu=iubire. Iubirea este interpretabilă, subiectivă. Iubirea nu poate exista in absența unui obiect al iubirii și in absența emițătorului. Il putem asocia pe dumnezeu cu iubirea, dar nu se rezumă la iubire.
Imi cer scuze, am crezut ca e afirmatia ta, nu am de unde sa vad videoclipul, nu e postat nici un link, nu e nimic vizibil in browserul pe Windows Vista, Chorme .
Iubirii nu ii poti comanda . La iubire de multe ori se raspunde cu iubire. Acesta e mersul firesc al spiritului "natural", insa in biblie ne cere sa raspundem cu iubire inclusiv la ura.
De fapt ura sau raul e cel care comanda constintelor libere iubirea. Spre exemplu in biblie deseori e tradus gresit , ca dumnezeu iti porunceste sa iubesti. Ori asa ceva e aberant din moment ce iubirea nu poate fi poruncita.
Pentru a sesiza, observa ca e intradevar iubire, aceasta poate veni doar de la fiintele care ofera libertate . Adica daca o fiinta are libertate in constinta si manifestare , chiar la gestul de iubire are dreptul sa se manifeste cu ura. Nu e normal dar e liber sa aleaga sa se manifeste astfel, iar cel care ii respecta aceasta libertate demonstreaza dragostea. De aceea si dumnezeu iubeste in ciuda faptului ca noi nu suntem fiinte iubitoare in totalitate.
Mai greu e sa intelegi ca prin "pedepse" de coercitie, sa crezi ca dumnezeu te iubeste dar nu iti respecta si libertatea. Adica noi oamenii ne crestem copii intr-un mod neliber, il ducem la medic impotriva vointei lui, ii refuzam dorintele si pretentiile, si le spunem ca facem asta findca ii iubim. Adica transferam chiar si asupra lui dumnezeu modul in care noi ne manifestam iubirea fata de semeni.
Ei bine, oricine are dreptul sa fie ateu, acest drept tine de spiritul iubirii. Faptul ca noi impunem drastic in fata copiilor niste reguli sau actiuni incompatibile cu libertatea si avand pretentia ca e in spiritul iubirii, ajungem sa transferam spiritului lor acelasi tip de manifestare dictatorial. Deci copii la randul lor vor proceda identic cum ei au fost tratati. Si toate acestea nu vin din iubire ci din dorinta noastra de a controla, modela si crea fiinte dupa placerea noastra.Pentru ca nu suntem convinsi daca ne manifestam iubitor in sensul adevarat, ca ei vor asimila acest tip de spirit, discretionar. Si nu vor copia si manifestari nocive, tiranice, egoiste.
Daca ai observat, in majoritatea cazurilor ateul sau religiosul fals, se va manifesta fata de ceilalti abuziv si tiranic. Indiferent ca e rege sau presedinte sau sef. Omenirea noastra nu e capabila sa transpuna in viata de zi cu zi manifestarea iubirii in adevaratul sens, asa cum divinitatea o manifesta fata de toti, indiferent ca e ateu sau religios, criminal sau neprihanit. Acesta e si motivul pentru care dumnezeu sta "in ascuns" si nu se arata fizic.
Deci in aceasta faza omul cu ratiune inselata are tot dreptul sa se declare ateu. Problema nu e la atei cum multi religiosi ar crede ci chiar religiosii in decursul miilor de ani au demonstrat atitudine criminala fata de semeni. Bunoara userul Megara de pe softpedia , facand parte din congregatia religioasa catolica, nu reuseste sa vada aceasta eroare de judecata, ca nu te poti numi crestin daca esti abuziv fata de ceilalti. Nu te poti numi crestin (catolic) daca nu esti capabil sa manifesti iubire macar prin cuvinte. Ei bine, eu nu sunt crestin, cu toate ca ador crestinismul. Ador crestinismul adevarat, nu spoiala asta in care idiotii isi fac cruci si se pretind crestini.Vorba lui Gandi, "imi place Hristosul insa nu imi plac crestinii ", asta findca cei care se pretind crestini nici nu inteleg crestinismul, dar mai grav, da nume crestine la toate crimele (spirituale) pe care le inventeaza.
Aș avea extrem de multe de comentat aici.
Am să incep cu partea mai ușoară, exceptând cruciadele catolicilor, dar astea erau prin anii 1000, până pe la 1400, deci de la Iisus până in anul 1000 nu am avut manifestații violente din partea vreunor pretinși creștini. Sigur că aici știm amândoi că motivele nu erau deloc creștinești, dar na, așa au fost expuse. Nimic din doctrina creștină nu iți oferă dreptul să-ți faci singur dreptate.
Acum legat de userul Megara, despre care menționez că nu știu absolut nimic, poate atinge un element esențial al creștinismului, toți suntem răi, nu este unul bun, nici măcar unul, doar Dumnezeu. Dacă unul putea să fie bun Iisus nu trebuia să moară pentru noi, ne salvam și singuri, fără sacrificiul Lui, dar nu putem. Dacă doar oamenii buni, iubitori, non abuzivi se pot numi creștini, atunci toți ne descalificăm. Aici este secretul și frumusețea incredibilă a creștinismului, că poate lua cel mai nenorocit om de pe pământul ăsta și să facă un nou om din el. Asta inseamnă să te naști din nou, nu mai ești cel ce ai fost. Nu pentru toți schimbările vin la fel de repede. Unii se schimbă peste noapte, alții se chinuie ani de zile să scape de obiceiurile proaste. Chiar mă chinui să fiu o bună creștină, in viziunea lui Dumnezeu, opinia oamenilor mă cam lasă rece, dar nu pot spune că nu am fost niciodată abuzivă față de o altă persoană, de când sunt creștină. Nu prea manifest iubire prin cuvinte, sunt un om cu simțul răspunderii, nu imi plac cuvintele aruncate, prefer să fiu rezervată.Niciunul nu ne ridicăm la standardele la care știm că aer trebui să ne ridicăm, insă Dumnezeu ne iubește, in ciuda lipsurilor noastre. In slăbiciunea noastră El se manifestă.
Acum legat de iubire, sincer... nu prea răspundem la iubire cu iubire. Ar trebui să o facem, dar nu. Dacă unul este prea disperat după noi parcă ni se pare că ceva nu e in regulă cu el, iar după ce se indepărtează incepem să fim afectuoși și să apreciem persoana, mai mult din dorința de atenție.In opinia mea. Da, ii poți comanda iubirii. Dacă o persoană este extrem de amabilă, te tratează cu respect, intrunește cerințele tale, vei alege să menții relația știind că in timp se va forma atașamentul. Este o decizie. La fel cum poți iubi un bărbat care te bate, dar sătulă de bătaie să alegi să te indepărtezi și să rupi relația, ceea ce știi că in timp va duce la dispariția sentimentelor. Acea dragoste fulgerătoare care ți se pare că este dragoste la prima vedere nu este decât atracție fizică. Imi amintesc din facultate că ni se spunea că in general dragostea intre parteneri durează 8 ani, iar in acea perioadă creierul alege să ignore, sau diminueze, defectele partenerului pentru a forma cuplul.
Biblia nu este tradusă greșit, Dumnezeu iți ordonă să iubești, pentru că o poți face. Este vorba de dragostea pentru sufletul omului.
Uite un exemplu, văd eu acum o blondă siliconată. Instinctual voi spune, ia uite mă ce depravată și aia, plină de silicon, are mai mult plastic in ea decât toate sacoșele astea. Ha-ha-ha! Aici am ales să o văd ca pe o rivală, deci vreau să o dărâm, pentru că ea are silicoane și poate arată bine și poate eu nu arât la fel de bine. Insă aplicând porunca lui Dumnezeu nu am să o privesc ca pe o rivală, ci ca pe o soră. Săraca fată, probabil că era complexată, poate a fost criticată de oameni din jurul ei și a recurs la operații cât să incerce să se simtă frumoasă. Sigur era frumoasă și inainte, dar răutatea noastră și standardele noastre imposibile au impins-o să-și riște viața in operații numai să se simtă iubită și acceptată. Vezi cum devine cu mult mai ușor să o iubesc? Este o decizie.
[quote="[url=https://forumulateilor.ro/viewtopic.php?p=2038#p2038]Paco_ste » Dum Aug 01, 2021 7:05 am[/url]"][quote="[url=https://forumulateilor.ro/viewtopic.php?p=2035#p2035]Lily » Dum Aug 01, 2021 1:00 am[/url]"]Nu, nu poți comanda cuiva să fie creștin, este absurd, este vorbe de CREDINȚĂ, iar credința nu se poate comanda. In videoclipul pus de Dream Catcher cățelul spune că e ateu, iar familia este oripilată. Mama spune că a fi ateu este cel mai rău lucru posibil, băiatul spune că Brian (câțelul ateu) nu va mai primi cadouri de Crăciun. Brian incearcă să explice, dar tatăl il oprește și spune "Taci bestie! Am domeniu asupra ta și iți ordon să crezi in dumnezeu!" De aici afirmația mea. Practic toată sceneta e o glumă.
Nu sunt deloc de acord cu ideea de dumnezeu=iubire. Iubirea este interpretabilă, subiectivă. Iubirea nu poate exista in absența unui obiect al iubirii și in absența emițătorului. Il putem asocia pe dumnezeu cu iubirea, dar nu se rezumă la iubire.[/quote]
Imi cer scuze, am crezut ca e afirmatia ta, nu am de unde sa vad videoclipul, nu e postat nici un link, nu e nimic vizibil in browserul pe Windows Vista, Chorme .
Iubirii nu ii poti comanda . La iubire de multe ori se raspunde cu iubire. Acesta e mersul firesc al spiritului "natural", insa in biblie ne cere sa raspundem cu iubire inclusiv la ura.
De fapt ura sau raul e cel care comanda constintelor libere iubirea. Spre exemplu in biblie deseori e tradus gresit , ca dumnezeu iti porunceste sa iubesti. Ori asa ceva e aberant din moment ce iubirea nu poate fi poruncita.
Pentru a sesiza, observa ca e intradevar iubire, aceasta poate veni doar de la fiintele care ofera libertate . Adica daca o fiinta are libertate in constinta si manifestare , chiar la gestul de iubire are dreptul sa se manifeste cu ura. Nu e normal dar e liber sa aleaga sa se manifeste astfel, iar cel care ii respecta aceasta libertate demonstreaza dragostea. De aceea si dumnezeu iubeste in ciuda faptului ca noi nu suntem fiinte iubitoare in totalitate.
Mai greu e sa intelegi ca prin "pedepse" de coercitie, sa crezi ca dumnezeu te iubeste dar nu iti respecta si libertatea. Adica noi oamenii ne crestem copii intr-un mod neliber, il ducem la medic impotriva vointei lui, ii refuzam dorintele si pretentiile, si le spunem ca facem asta findca ii iubim. Adica transferam chiar si asupra lui dumnezeu modul in care noi ne manifestam iubirea fata de semeni.
Ei bine, oricine are dreptul sa fie ateu, acest drept tine de spiritul iubirii. Faptul ca noi impunem drastic in fata copiilor niste reguli sau actiuni incompatibile cu libertatea si avand pretentia ca e in spiritul iubirii, ajungem sa transferam spiritului lor acelasi tip de manifestare dictatorial. Deci copii la randul lor vor proceda identic cum ei au fost tratati. Si toate acestea nu vin din iubire ci din dorinta noastra de a controla, modela si crea fiinte dupa placerea noastra.Pentru ca nu suntem convinsi daca ne manifestam iubitor in sensul adevarat, ca ei vor asimila acest tip de spirit, discretionar. Si nu vor copia si manifestari nocive, tiranice, egoiste.
Daca ai observat, in majoritatea cazurilor ateul sau religiosul fals, se va manifesta fata de ceilalti abuziv si tiranic. Indiferent ca e rege sau presedinte sau sef. Omenirea noastra nu e capabila sa transpuna in viata de zi cu zi manifestarea iubirii in adevaratul sens, asa cum divinitatea o manifesta fata de toti, indiferent ca e ateu sau religios, criminal sau neprihanit. Acesta e si motivul pentru care dumnezeu sta "in ascuns" si nu se arata fizic.
Deci in aceasta faza omul cu ratiune inselata are tot dreptul sa se declare ateu. Problema nu e la atei cum multi religiosi ar crede ci chiar religiosii in decursul miilor de ani au demonstrat atitudine criminala fata de semeni. Bunoara userul Megara de pe softpedia , facand parte din congregatia religioasa catolica, nu reuseste sa vada aceasta eroare de judecata, ca nu te poti numi crestin daca esti abuziv fata de ceilalti. Nu te poti numi crestin (catolic) daca nu esti capabil sa manifesti iubire macar prin cuvinte. Ei bine, eu nu sunt crestin, cu toate ca ador crestinismul. Ador crestinismul adevarat, nu spoiala asta in care idiotii isi fac cruci si se pretind crestini.Vorba lui Gandi, "imi place Hristosul insa nu imi plac crestinii ", asta findca cei care se pretind crestini nici nu inteleg crestinismul, dar mai grav, da nume crestine la toate crimele (spirituale) pe care le inventeaza.[/quote]
Aș avea extrem de multe de comentat aici.
Am să incep cu partea mai ușoară, exceptând cruciadele catolicilor, dar astea erau prin anii 1000, până pe la 1400, deci de la Iisus până in anul 1000 nu am avut manifestații violente din partea vreunor pretinși creștini. Sigur că aici știm amândoi că motivele nu erau deloc creștinești, dar na, așa au fost expuse. Nimic din doctrina creștină nu iți oferă dreptul să-ți faci singur dreptate.
Acum legat de userul Megara, despre care menționez că nu știu absolut nimic, poate atinge un element esențial al creștinismului, toți suntem răi, nu este unul bun, nici măcar unul, doar Dumnezeu. Dacă unul putea să fie bun Iisus nu trebuia să moară pentru noi, ne salvam și singuri, fără sacrificiul Lui, dar nu putem. Dacă doar oamenii buni, iubitori, non abuzivi se pot numi creștini, atunci toți ne descalificăm. Aici este secretul și frumusețea incredibilă a creștinismului, că poate lua cel mai nenorocit om de pe pământul ăsta și să facă un nou om din el. Asta inseamnă să te naști din nou, nu mai ești cel ce ai fost. Nu pentru toți schimbările vin la fel de repede. Unii se schimbă peste noapte, alții se chinuie ani de zile să scape de obiceiurile proaste. Chiar mă chinui să fiu o bună creștină, in viziunea lui Dumnezeu, opinia oamenilor mă cam lasă rece, dar nu pot spune că nu am fost niciodată abuzivă față de o altă persoană, de când sunt creștină. Nu prea manifest iubire prin cuvinte, sunt un om cu simțul răspunderii, nu imi plac cuvintele aruncate, prefer să fiu rezervată.Niciunul nu ne ridicăm la standardele la care știm că aer trebui să ne ridicăm, insă Dumnezeu ne iubește, in ciuda lipsurilor noastre. In slăbiciunea noastră El se manifestă.
Acum legat de iubire, sincer... nu prea răspundem la iubire cu iubire. Ar trebui să o facem, dar nu. Dacă unul este prea disperat după noi parcă ni se pare că ceva nu e in regulă cu el, iar după ce se indepărtează incepem să fim afectuoși și să apreciem persoana, mai mult din dorința de atenție.In opinia mea. Da, ii poți comanda iubirii. Dacă o persoană este extrem de amabilă, te tratează cu respect, intrunește cerințele tale, vei alege să menții relația știind că in timp se va forma atașamentul. Este o decizie. La fel cum poți iubi un bărbat care te bate, dar sătulă de bătaie să alegi să te indepărtezi și să rupi relația, ceea ce știi că in timp va duce la dispariția sentimentelor. Acea dragoste fulgerătoare care ți se pare că este dragoste la prima vedere nu este decât atracție fizică. Imi amintesc din facultate că ni se spunea că in general dragostea intre parteneri durează 8 ani, iar in acea perioadă creierul alege să ignore, sau diminueze, defectele partenerului pentru a forma cuplul.
Biblia nu este tradusă greșit, Dumnezeu iți ordonă să iubești, pentru că o poți face. Este vorba de dragostea pentru sufletul omului.
Uite un exemplu, văd eu acum o blondă siliconată. Instinctual voi spune, ia uite mă ce depravată și aia, plină de silicon, are mai mult plastic in ea decât toate sacoșele astea. Ha-ha-ha! Aici am ales să o văd ca pe o rivală, deci vreau să o dărâm, pentru că ea are silicoane și poate arată bine și poate eu nu arât la fel de bine. Insă aplicând porunca lui Dumnezeu nu am să o privesc ca pe o rivală, ci ca pe o soră. Săraca fată, probabil că era complexată, poate a fost criticată de oameni din jurul ei și a recurs la operații cât să incerce să se simtă frumoasă. Sigur era frumoasă și inainte, dar răutatea noastră și standardele noastre imposibile au impins-o să-și riște viața in operații numai să se simtă iubită și acceptată. Vezi cum devine cu mult mai ușor să o iubesc? Este o decizie.
